Munca nedeclarată, cunoscută şi sub denumirea de muncă “la negru”, este acea activitate prestată de un salariat pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoana fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă. Munca la negru se poate manifesta sub mai multe forme: înţelegerea dintre angajator şi salariat în urma căreia acesta din urmă acceptă să presteze munca fără semnarea unui contract individual de muncă, fapt care îl privează de drepturile şi obligaţiile ce decurg din lege; neîncheierea contractului individual de muncă pentru perioada de probă; utilizarea de către persoanele fizice a unui personal casnic pentru efectuarea unor servicii şi lucrări în gospodăriile individuale, fara încheierea unui contract individual de muncă; folosirea în mod ilegal a forţei de muncă ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.)
Cauzele muncii “la negru”
Cauzele muncii “la negru” sunt extrem de variate, spun reprezentanţii Inspectoratului territorial de Muncă (ITM) Sălaj. Dezechilibrul dintre cererea şi oferta de locuri de muncă pe piaţa muncii, datorat dispariţiei marilor unităţi industriale sau a restructurării acestora cu personal restrâns; fiscalitatea apreciată drept ridicată de către majoritatea operatorilor de pe piaţa muncii; existenţa economiei subterane; faptul că majoritatea angajatorilor o reprezintă adepţii politicii de obţinere a unor profituri importante pe termen scurt, în detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu şi lung; vulnerabilitatea unor largi categorii socio-profesionale rezultată din faptul că îşi găsesc cu greu un loc de muncă conform cu pregătirea de specialitate şi experienţa în domeniu; nivelul scăzut al reconversiei profesionale; numărul mare de absolvenţi ai diferitelor forme de învăţământ în căutare de lucru şi alte cauze adiacente acestora.
Dezavantaje pentru salariat
Munca nedeclarată implică un loc de muncă nesigur, cu perspective pe termen scurt, fără posibilităţi de progres profesional, cu salarii mai mici decat cele de pe piata muncii, fara protectie sociala. Efectele negative ce se răsfrâng asupra celor care prestează activitate nedeclarată se manifestă inclusiv în poziţia economico-socială precară în comparaţie cu salariaţii angajaţi cu forme legale. Angajatorii plătesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie şi sub nivelul cuvenit pentru vechimea, pregătirea şi timpul lucrat de cel in cauza. Angajaţii nu beneficiază de urmatoarele drepturi: vechime în munca şi în specialitate; asigurarea pentru riscuri cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, batrâneţea, decesul;
indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă; dreptul la pensie de limită de vârstă sau de invaliditate; indemnizaţie de şomaj şi plăţi compensatorii în caz de concedieri; dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare şi reconversie profesională precum şi alte măsuri în vederea exercitării unei activităţi sau ocupării unui loc de muncă; asigurare de sanatate, spitalizare gratuita si medicamente compensate; concediu de odihna si alte concedii pentru evenimente deosebite :căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie, etc.; concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani; plata diurnei pentru delegare şi a indemnizaţiei de detaşare; acces pe piaţa creditelor bancare; tichete de masă. Mai mult decat atât, conform Codului Muncii, art.260, alin.1, lit. f, prestarea muncii de către o persoană fara încheierea unui contract individual de muncă, se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.000 de lei .
Dezavantaje pentru angajator
În condiţiile acceptării angajaţilor fără forme legale, angajatorul nu poate avea un control legal asupra salariatului său. Nu beneficiază de subvenţii din partea statului pentru angajarea anumitor categorii de persoane. Persoanele angajate fără forme legale, pot produce pagube la locul de muncă fără a putea fi trase la raspundere civil sau penal. În plus, conform Codului Muncii, art.260, alin.1, lit. e, primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificata, iar primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă constituie infracţiune conform art.264 al.3 din acelaşi act normativ.
Munca la negru se reclama printr-o sesizare la ITM
Persoanele care cunosc cazuri de muncă la negru pot întocmi o sesizare/petiţie pe care o vor adresa Inspectoratului Teritorial de Munca Sălaj (formularul se găseşte pe site-ul instituţiei), care să conţină descrierea situaţiei celui în cauză sau chiar a altora. Inspectorii de muncă sunt obligaţi prin lege sa pastreze secretă identitatea celor care sesizează. Sesizarea/petiţia poate fi transmisă către ITM prin: e-mail la adresa itmsalaj@itmsalaj.ro, fax: 0260610244, poşta sau prin prezentarea la registratura inspectoratului. Conform O.G. nr. 27/2002 privind solutionarea petiţiilor, modificată, autoritatile şi institutiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul iniţial de 30 zile cu cel mult 15 zile. Anul trecut, inspectorii ITM Sălaj au efectuat 837 de controale pe teritoriul judeţului, fiind depistaţi 56 de angajatori care au angajat 104 persoane fără forme legale, fiind aplicate amenzi în valoare de peste 700.000 de lei.
